Ce este Știința Deschisă?

Open Science – Știința Deschisă (ȘD) implică acces liber la publicații (Open Access) și la infrastructuri/date/software/metode științifice, resurse educaționale (Open Educational Resources), dar și evaluare deschisă (Open Evaluation) sau știința cu participarea cetățeanului (Citizen Science). Unde este fezabil, ȘD permite accelerarea cercetării științifice (vezi răspunsul internațional la criza COVID-19) aducând un plus de incluzivitate și accesibilitate pentru comunitatea științifică, actori din zona socio-economică sau socio-culturală, cetățeni.

Cum funcționează?

Orice efort de a eficientiza accesul la rezultatele științifice, pe orice palier (generarea datelor/procedurilor/metodelor, punerea lor în domeniul public, accesarea și prelucrarea lor, accesarea rezultatelor intermediare și finale – inclusiv publicarea, recrutarea publicului în efortul de generare a datelor, deschiderea comunicării către un public cât mai larg inclusiv prin cursuri și conferințe deschise) poate fi considerat ca parte a ȘD. Fiecare dintre aceste componente necesită eforturi și resurse (inclusiv infrastructuri) complexe.

Punerea în domeniul public a datelor primare de cercetare științifică necesită platforme dedicate. Se poate apela la repozitoare (baze de date) externe, dar unele instituții aleg și să își creeze propriile repozitoare. Există două provocări majore: (1) ca aceste repozitoare să reziste testului timpului (în special să supraviețuiască ciclurilor administrative și de finanțare) și (2) datele să fie în format ușor de accesat. În această din urmă problemă, s-a definit conceptul de date FAIR – findable, accessible, interoperable, reusable. Cu alte cuvinte, datele trebuie să poată fi găsite ușor de către cei interesați, să poată fi accesate ușor, să fie în format cât mai unitar și compatibil (inter-operabil) și să poată fi refolosite de către oricine (ceea ce înseamnă inclusiv menținerea la minimum a pretențiilor de proprietate intelectuală). O subcategorie aparte a acestui domeniu este reprezentată de bazele de date și programele informatice de gestionare a referințelor bibliografice, în special cele adaptate noilor modele de partajare a datelor.

Punerea în domeniul public a pachetelor de software este de multă vreme o practică încetățenită.

Publicarea în regim deschis a rezultatelor este și ea bine cunoscută de multă vreme – deși departe de a fi o practică unitară. Prin revistele sale, UBB promovează de multă vreme așa-numitul model Diamond Open Access – unde nici accesul la articole online, dar nici publicarea nu sunt taxate. Prin contrast, un număr de alte modele de publicare Open Access includ taxe pentru autori și/sau acces parțial nerestricționat (fie pe perioade determinate de timp, fie cu limitări asupra elementelor de proprietate intelectuală). Practica taxării autorilor sau a cititorilor suscită controverse în special acolo unde calitatea publicațiilor este la limita pseudoștiinței sau unde se acuză că argumentele financiare primează în fața celor științifice la publicare. Mai recent, se promovează ideea unui nou model de publicare, după modelul unui blog – unde rezultatele și interpretările lor sunt puse la dispoziție publicului pe măsură ce sunt acumulate, fără a fi așezate în articole independente la reviste. Indiferent dacă acest model este adoptat sau nu, ideea centrală a ȘD este ca întregul proces de cercetare științifică să fie cât mai transparent – de la colectarea primară a datelor la procesare, interpretare și publicare.

Evaluarea deschisă a rezultatelor este un concept provocator – unde comentariile referenților și chiar identitatea lor rămân publice. Dacă în anumite domenii sau modele de publicare anonimitatea evaluării oferă avantaje notabile, se argumentează că în alte contexte evaluarea deschisă poate ajuta la eliminarea unor practici la limita eticii și poate responsabiliza evaluatorii. De asemenea, o astfel de practică ar putea permite acordarea de recunoaștere echitabilă pentru munca de referent.

Știința cu participarea cetățeanului (Citizen Science) este deja operațională în domenii unde contează colectarea de volume mari de date din locații/contexte, sau punerea în comun a resurselor de calcul distribuite în locații diferite. În unele domenii (ex., politici publice) participarea cetățeanului poate merge dincolo de colectarea de date, către deciziile despre ce și cum se face cu acele date – inclusiv din punct de vedere al politicilor publice bazate pe ele.

Resursele educaționale deschise (sesiuni de instruire, cursuri, sau chiar programe academice integrale) sunt deja încetățenite ca practică – în special cu ajutorul resurselor online tot mai complexe.

La ce folosește?

Promotorii ȘD (între ei și diverse instituții UE – inclusiv cele care finanțează cercetarea științifică) argumentează că punerea cât mai rapidă și eficientă a rezultatelor cercetării la dispoziția publicului academic, dar și a celui din industrie și a cetățenilor în general poate avea beneficii diverse. Spre exemplu, ele pot face știința:

• mai fiabilă, mai performantă și mai eficientă – prin posibilitatea de a verifica mai repede și mai sigur acuratețea datelor și a interpretărilor lor;
• mai eficientă – prin evitarea eforturilor redundante de efectuare a unor cercetări similare, sau prin faptul că fac colaborarea mai accesibilă unui spectru mai larg de cercetători;
• mai receptivă la exigențele societale ale cetățenilor, întrucât știința poate deveni mai transparentă și mai deschisă;
• mai rapid transferabilă din laborator către uzul cetățeanului (prin intermediul industriei/mediului economic) – în special pentru cercetarea aplicativă;
• mai credibilă – integritatea cercetării se vede mai eficient într-un mediu deschis și transparent;
• mai reprezentativă / incluzivă;
• mai globală, permițând oamenilor de știință să facă schimb de cunoștințe și de date anterior publicării, științei să progreseze într-un ritm mai alert, iar inovațiilor să devină accesibile mai rapid.

Exemplul cel mai des citat este cel al răspunsului comunității internaționale la criza COVID-19, unde punerea datelor și publicațiilor la dispoziția întregii comunități sau chiar a întregului public au facilitat adaptarea răspunsului societății pe baze științifice mai solide și au permis dezvoltarea accelerată de soluții de răspuns – precum protocoale de tratament, medicamente, vaccinuri.

La ce nu folosește?

Există, evident, domenii unde ȘD nu este aplicabilă. Spre exemplu, din motive de securitate, prevenirea terorismului etc. De asemenea, pot exista situații în care relevanța ȘD să fie supraevaluată cu efecte nocive asupra calității științei și asupra scărilor de valori. Se semnalează adesea riscul ca publicarea rezultatelor să devină o competiție de popularitate unde să conteze mai mult „fanii” și publicitatea decât substanța științifică a contribuțiilor. La UBB, aceste considerente sunt o preocupare constantă – exprimată inclusiv în cadrul și cu sprijinul/consensul organizațiilor din care UBB face parte – precum The Guild sau EUTOPIA.

Context național și internațional, resurse suplimentare

European/internațional

Open Science la ERC https://erc.europa.eu/managing-your-project/open-science

Open Science la SienceEurope, organizația agențiilor de finanțare a CDI din Europa https://scienceeurope.org/our-priorities/open-access/

Portalul European Open Science Cloud https://eosc-portal.eu/

The Guild https://www.the-guild.eu/activities/open-science.html

Sponsoring Consortium for Open Access Publishing in Particle Physics  https://scoap3.org/

Digital Scholarship Centre la Universitatea din Oslo https://www.ub.uio.no/english/libraries/dsc/index.html

Model de comunicare a științei cu societatea – Science Media Centre (Marea Britanie): https://www.sciencemediacentre.org/about-us/

Introducere în datele FAIR: https://fairsfair.gitbook.io/fair-teaching-handbook/

Manual despre date FAIR: https://univerlag.uni-goettingen.de/handle/3/isbn-978-3-86395-539-7

Extensia Unpaywall pentru browserul de internet – identifică automat și în timp real exemplare “open” (accesibile gratuit) ale unui articol științific online: https://chrome.google.com/webstore/detail/unpaywall/iplffkdpngmdjhlpjmppncnlhomiipha

Portalul Open Research Europe al C.E.: https://open-research-europe.ec.europa.eu/

România

Portal național Open Science la UEFISCDI https://uefiscdi.gov.ro/open-science-hub

Blog cu noutăți de Știință Deschisă din România https://www.kosson.ro/

Tutoriale software de gestionare a referințelor bibliografice (Mendeley, Zotero, EndNote) https://biblioteca.ugal.ro/index.php/ro/cercetarea/managementul-referintelor-bibliografice