Mesaj al Consiliului Științific către comunitatea UBB privind vaccinarea anti-COVID-19 – Centrul pentru Managementul Cercetării Științifice

Stimați colegi,

În contextul campaniei naționale actuale de vaccinare anti-COVID-19, pe care Consiliul Științific al UBB (inclusiv în baza experienței profesionale a membrilor săi) o susține fără rezerve, vă supunem atenției o serie de informații sintetizate de către Consiliul Științific al UBB.

Ele se adaugă, desigur, resurselor naționale precum https://vaccinare-covid.gov.ro/

De asemenea, pentru colegii interesați de detalii, discuții sau lămuriri pe tema informațiilor citate mai sus, Consiliul stă la dispoziție prin intermediul membrilor și colaboratorilor săi Răzvan Cherecheș (razvan.chereches@publichealth.ro, sănătate publică), Horia Banciu (horia.banciu@ubbcluj.ro, microbiologie/biologie moleculară), Alina Sesărman (alina.sesarman@ubbcluj.ro, biologie), Judit Papp (judit.papp@ubbcluj.ro, microbiologie), Csaba Dégi (laszlo.degi@ubbcluj.ro, psiho-oncologie/sociologie), Anca Dobrean (anca.dobrean@ubbcluj.ro, psihologie), Niculina Hădade (niculina.hadade@ubbcluj.ro, chimie), Smaranda Cosma (smaranda.cosma@ubbcluj.ro, marketing), Radu Silaghi-Dumitrescu (radu.silaghi@ubbcluj.ro, chimie/biochimie).

Sperăm că informațiile acestea pot fi utile nu doar pentru informare internă, ci și în implicarea membrilor comunității noastre în interacțiunea cu restul societății – acolo unde vocile care promovează neadevăruri („vaccinul nu e eficient”, „n-a fost testat”, „a fost creat înaintea bolii”, „modifică ADN-ul”, „conține cipuri”, „provoacă infertilitate”, „e suficient să luăm suplimente alimentare”, „pandemia nu există”, „e doar o răceală”, „măștile nu opresc virusul, dar opresc oxigenul” etc.) rămân prea puțin contrabalansate de opiniile asumate, bazate pe dovezi științifice, ale profesioniștilor cu experiență relevantă.

Informații despre COVID-19

Notă: recomandăm consultarea prima dată a paginii naționale oficiale https://vaccinare-covid.gov.ro/ și abia apoi, dacă mai e nevoie, pagina de față.

Ce este COVID-19?

COVID-19 este boala cauzată de către virusul numit SARS-CoV-2. OMS a aflat pentru prima dată de acest nou virus la 31 decembrie 2019, în urma unui raport al unui grup de cazuri de „pneumonie virală” în Wuhan, Republica Populară Chineză.

SARS-CoV-2 este un virus format din două părți: o parte centrală cu acid nucleic de tip ARN conținând informația genetică, înconjurată de o capsulă formată din proteine. Capsula de proteine a SARS-CoV-2 are la microscop aspectul unei coroane care înconjoară virusul – de aici și numele de „coronavirus”. Din câte știm, există milioane de virusuri, dintre care coronavirusurile reprezintă o mică parte. Numele SARS-CoV-2 vine de la SARS (Sindrom Respirator Acut Sever) și CoV (CoronaVirus), iar 2 indică faptul că este al doilea coronavirus despre care știm că declanșat epidemie/pandemie, după unul din 2002-2004 (numit acum SARS-CoV-1) care a fost însă mult mai puțin periculos. Pentru o vreme, s-a folosit și numele de 2019-nCoV, unde litera „n” se referea la faptul că acest coronavirus este nou-descoperit („noul coronavirus”).

Numele COVID-19 a fost construit astfel: „CO” înseamnă „corona”, „VI” pentru „virus”, „D” pentru boală, iar 2019 pentru anul în care a fost prima dată raportată boala.

Care este originea COVID-19?

Rapoartele inițiale au sugerat că virusul SARS-CoV-2 s-a răspândit la oameni pornind de la o piață cu animale vii din Wuhan, China – cel mai probabil de la lilieci vânduți acolo. Date ulterioare au sugerat că este posibil ca virusul să fi scăpat de fapt dintr-un laborator de virusologie din apropiere, unde era depozitat virusul SARS-CoV-2 cules de la lilieci aflați în peșteri de la câteva sute de kilometri de Wuhan. Alte rapoarte au sugerat că virusul a circulat și în alte locații înainte de Wuhan, tot pornind de la lilieci. Structura primară a acidului nucleic în care este depozitată informația genetică a SARS-CoV-2 seamănă îndeaproape cu cea a altor virusuri prezente în lilieci. Trebuie să avem în vedere că mai există virusuri apropiate genetic (provenind de la lilieci), precum SARS (SARS-CoV-1) care a avut între 2002 și 2004 o largă răspândire la om, cauzând și simptome respiratorii similare. Au existat și suspiciuni că SARS-CoV-2 este un virus creat în laborator prin modificarea unui virus natural; pentru aceste suspiciuni nu există dovezi verificabile. Deși modificarea virusurilor în laboratoare este un lucru real (în foarte puține locuri, în condiții controlate, dar real), în structura primară a acidului nucleic al SARS-CoV-2 nu se regăsesc porțiuni care să arate că s-ar fi făcut astfel de modificări.

Cum se transmite COVID-19?

COVID-19 se transmite în special prin respirație – mai ales prin picăturile din respirație. De aceea este recomandată „distanțarea”. Calea de intrare în organism este prin respirație. Mai rar și prin atingerea gurii, nasului sau ochilor cu mâinile murdare. COVID-19 nu se transmite aproape niciodată prin simpla atingere a unor suprafețe.

COVID-19 nu este transmis prin muște sau prin mușcături de țânțari.

Simptomele COVID-19

Cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt:

Febră

Tuse seacă

Oboseală

Alte simptome care sunt mai puțin frecvente și pot afecta unii pacienți includ:

Pierderea gustului sau a mirosului,

Congestie nazala,

Conjunctivită (ochi roșii)

Durere de gât,

Durere de cap,

Dureri musculare sau articulare,

Diferite tipuri de erupții cutanate,

Greață sau vărsături,

Diaree,

Frisoane sau amețeli.

Simptomele bolii severe COVID-19 includ:

Dificultăți de respirație,

Pierderea poftei de mâncare,

Confuzie,

Durere persistentă sau presiune în piept,

Temperatură ridicată (peste 38 ° C).

Alte simptome mai puțin frecvente sunt:

Iritabilitate,

Confuzie,

Conștiență redusă (uneori asociată cu convulsii),

Anxietate,

Depresie,

Tulburari de somn,

Complicații neurologice mai severe și mai rare, cum ar fi accident vascular cerebral, inflamația creierului, delir și leziuni ale nervilor.

Persoanele de toate vârstele care suferă de febră și / sau tuse asociate cu dificultăți de respirație sau dificultăți de respirație, dureri sau presiune în piept sau pierderea vorbirii sau a mișcării ar trebui să solicite imediat asistență medicală.

Ce se întâmplă cu persoanele care au COVID-19?

Unele persoane (între ~5% și ~80%, potrivit diverselor studii efectuate pe diverse eșantioane de populație – funcție de locație, vârstă etc) pot trece prin boală fără a prezenta simptome. Dintre cei care dezvoltă simptome, majoritatea (aproximativ 80%) se recuperează de la boală fără a avea nevoie de tratament spitalicesc. Aproximativ 15% se îmbolnăvesc grav și necesită oxigen, iar 5% se îmbolnăvesc grav și au nevoie de îngrijire intensivă.

Complicațiile care duc la deces pot include insuficiență respiratorie, sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA), sepsis și șoc septic, tromboembolism și / sau insuficiență multiorganică, inclusiv leziuni ale inimii, ficatului sau rinichilor.

În situații rare, copiii pot dezvolta un sindrom inflamator sever la câteva săptămâni după infecție.

Până în prezent COVID-19 a provocat peste 4 milioane și jumătate de morți în lume – dintre care ~35000 în România. Peste 200 de milioane de persoane au fost documentate a fi fost infectate. Unele date sugerează că sunt localități în România unde 50% din populație a trecut deja prin boală – majoritatea fără să știe sau cel puțin fără să raporteze medicului.

Pentru cine prezintă COVID-19 cel mai mare risc?

Persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste și cele cu probleme medicale preexistente, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme cardiace și pulmonare, diabet, obezitate sau cancer, prezintă un risc mai mare de a dezvolta forma mai gravă a bolii. Cu toate acestea, noile variante ale SARS-CoV-2 (precum Delta) prezintă un risc mai ridicat și la tineri.

Cu toate acestea, oricine se poate îmbolnăvi de COVID-19 și poate deveni grav bolnav sau poate muri la orice vârstă.

Există efecte pe termen lung ale COVID-19?

Unele persoane care au avut COVID-19, indiferent dacă au avut nevoie sau nu de spitalizare, continuă să prezinte simptome, inclusiv simptome de oboseală, respiratorii și neurologice. Această situație se încadrează la așa-numitul fenomen de COVID-lung. Simptomele persistente peste 12 săptămâni includ oboseala accentuată și probleme de memorie sau concentrare (“brain fog”).

OMS lucrează cu cercetători și grupuri de pacienți din întreaga lume pentru a proiecta și efectua studii de pacienți dincolo de evoluția inițială acută a bolii pentru a înțelege proporția pacienților care au efecte pe termen lung, cât timp persistă și de ce apar. Aceste studii vor fi utilizate pentru a dezvolta îndrumări suplimentare pentru îngrijirea pacientului.

Cum putem proteja pe alții și pe noi înșine dacă nu știm cine este infectat?

Rămâneți în siguranță luând câteva măsuri de precauție simple, cum ar fi distanțarea fizică, purtarea unei măști, mai ales atunci când distanțarea nu poate fi menținută, menținerea camerelor bine ventilate, evitarea aglomerației și contactul strâns, curățarea regulată a mâinilor. Verificați sfaturile locale (acolo unde locuiți și lucrați).

Vremea sau clima nu afectează probabilitatea de infectare cu COVID-19. Vreme caldă sau rece, umedă sau uscată – indiferent.

Băile fierbinți nu au niciun efect de distrugere a virusului. Nici uscătoarele de mâini cu aer cald.

Lămpile UV sunt foarte periculoase. Ele pot distruge virusul de pe suprafețe, dar sunt extrem de nocive dacă ajung în contact cu organismul. Ele pot provoca arsuri puternice, pot afecta ochii până la orbire, iar pe termen lung expunerea UV poate duce la cancer.

Vaccinurile anterioare pentru alte boli (precum cel împotriva pneumoniei) nu au fost demonstrate a preveni COVID-19.

Nu există dovezi care să sugereze că manipularea alimentelor sau consumul de alimente sunt asociate cu COVID-19. Respectați instrucțiunile privind siguranța alimentelor atunci când manipulați și curățați produsele proaspete. Nu spălați produsele cu săpun, înălbitor, dezinfectant, alcool, dezinfectant sau orice altă substanță chimică.

Nu există persoane care „pur și simplu au un sistem imunitar bun” și prin urmare sunt natural imune la COVID-19. Nu există „tehnici speciale” de a „crește sistemul imunitar” pentru a te face imun la COVID-19 – decât una: vaccinarea.

Când ar trebui să fac un test pentru COVID-19?

Oricine are simptome trebuie testat, ori de câte ori este posibil. Persoanele care nu prezintă simptome, dar care au avut un contact strâns cu cineva care este sau poate fi infectat, pot lua în considerare și testarea – urmăriți recomandările autorităților locale de sănătate și urmați instrucțiunile acestora.

În timp ce o persoană așteaptă rezultatele testelor, aceasta ar trebui să rămână izolată de ceilalți. În cazul în care capacitatea de testare este limitată, trebuie efectuate mai întâi teste pentru cei cu risc mai mare de infecție, cum ar fi lucrătorii din domeniul sănătății, și pentru cei cu risc mai mare de boli grave, cum ar fi persoanele în vârstă, în special cei care locuiesc în reședințe pentru bătrâni sau în facilități de îngrijire pe termen lung.

Ce test ar trebui să fac pentru a vedea dacă am COVID-19?

În cele mai multe situații, un test molecular este utilizat pentru a detecta SARS-CoV-2 și pentru a confirma infecția. Reacția în lanț a polimerazei (PCR) este cel mai frecvent utilizat test molecular. Probele sunt colectate din nas și / sau gât cu un tampon. Testele moleculare detectează virusul din probă prin amplificarea materialului genetic viral la niveluri detectabile. Din acest motiv, un test molecular este utilizat pentru a confirma o infecție activă, de obicei în câteva zile de la expunere și în timpul apariției simptomelor.

Dar testele rapide?

Testele rapide de antigen (cunoscute uneori ca test de diagnostic rapid) detectează proteinele virale (cunoscute sub numele de antigeni). Probele sunt colectate din nas și / sau gât cu un tampon. Aceste teste sunt mai ieftine decât PCR și vor oferi rezultate mai rapid, deși sunt în general mai puțin precise. Aceste teste au cel mai bun rezultat atunci când există mai multe virusuri care circulă în comunitate și când sunt prelevate de la un individ în timpul în care este cele mai infecțios.

Vreau să aflu dacă am avut COVID-19 în trecut; ce test aș putea face?

Testele anticorpilor ne pot spune dacă cineva a avut o infecție în trecut, chiar dacă nu a avut simptome. De asemenea, cunoscute sub numele de teste serologice și efectuate de obicei pe o probă de sânge, aceste teste detectează anticorpii produși ca răspuns la o infecție. La majoritatea oamenilor, anticorpii încep să se dezvolte după câteva zile până la săptămâni și pot indica dacă o persoană a avut o infecție trecută. Testele anticorpilor nu pot fi utilizate pentru a diagnostica COVID-19 în stadiile incipiente ale infecției sau bolii, dar pot indica dacă cineva a avut sau nu boala în trecut.

Care este diferența dintre izolare și carantină?

Atât izolarea, cât și carantina sunt metode de prevenire a răspândirii COVID-19.

Carantina este utilizată pentru oricine este un contact al unei persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, care cauzează COVID-19, indiferent dacă persoana infectată are sau nu simptome. Carantina înseamnă că rămâneți separat de ceilalți, deoarece ați fost expus la virus și puteți fi infectat, și poate avea loc într-o unitate desemnată sau acasă. Pentru COVID-19, aceasta înseamnă să rămâneți în unitate sau acasă timp de 14 zile.

Izolarea este utilizată pentru persoanele cu simptome COVID-19 sau care au fost testate pozitiv pentru virus. A fi izolat înseamnă a fi separat de alte persoane, în mod ideal într-o unitate medicală unde poți primi îngrijiri clinice. Dacă izolarea într-o unitate medicală nu este posibilă și nu vă aflați într-un grup cu risc crescut de a dezvolta boli severe, izolarea poate avea loc acasă. Dacă aveți simptome, ar trebui să rămâneți izolat cel puțin 10 zile, plus încă 3 zile fără simptome. Dacă sunteți infectat și nu dezvoltați simptome, ar trebui să rămâneți izolat timp de 10 zile de la momentul testării pozitive.

Ce ar trebui să fac dacă am fost expus cuiva care are COVID-19?

Dacă ați fost în contact cu cineva cu COVID-19, este posibil să vă infectați, chiar dacă vă simțiți bine.

După expunerea la cineva care are COVID-19, procedați în felul următor:

Sunați la furnizorul dvs. de asistență medicală sau la linia de asistență COVID-19 pentru a afla unde și când să faceți un test.

Cooperați în procedurile de urmărire a contactelor pentru a opri răspândirea virusului (DSP, medicul de familie).

Dacă testarea nu este disponibilă, rămâneți acasă și departe de alții timp de 14 zile.

În timp ce vă aflați în carantină, nu mergeți la serviciu, la școală sau în locuri publice. Rugați pe cineva să vă aducă provizii.

Păstrați cel puțin o distanță de 1 metru față de ceilalți, chiar și de membrii familiei dvs.

Purtați o mască medicală pentru a-i proteja pe ceilalți, inclusiv dacă / când trebuie să solicitați asistență medicală.

Curățați-vă frecvent mâinile.

Stați într-o cameră separată de ceilalți membri ai familiei și, dacă nu este posibil, purtați o mască medicală.

Păstrați camera bine ventilată.

Dacă împărțiți o cameră, așezați paturi la cel puțin 1 metru distanță.

Monitorizați-vă dacă există simptome timp de 14 zile.

Rămâneți pozitiv păstrând legătura cu cei dragi prin telefon sau online și făcând mișcare acasă.

Cât durează de la contactarea virusului până la apariția simptomelor?

Timpul de la expunerea la COVID-19 până la momentul în care încep simptomele este, în medie, de 5-6 zile și poate varia de la 1-14 zile. Acesta este motivul pentru care persoanele care au fost expuse virusului sunt sfătuite să rămână acasă și să stea departe de alții, timp de 14 zile, pentru a preveni răspândirea virusului, mai ales în cazul în care testarea nu este ușor disponibilă.

Ce ar trebui să fac dacă am simptome COVID-19?

Dacă aveți simptome care sugerează COVID-19, sunați la furnizorul dvs. de asistență medicală (cel mai des medicul de familie) sau la linia de asistență COVID-19 pentru instrucțiuni și aflați când și unde să faceți un test, stați acasă timp de 14 zile departe de ceilalți și monitorizați-vă starea de sănătate.

Dacă aveți dificultăți de respirație sau durere sau presiune în piept, solicitați imediat asistență medicală la un centru medical. Sunați în prealabil furnizorul de servicii medicale sau linia de asistență telefonică în avans pentru a vă îndrepta către unitatea medicală potrivită.

Dacă îndrumarea locală recomandă vizitarea unui centru medical pentru testare, evaluare sau izolare, purtați o mască medicală în timp ce călătoriți către și de la unitate și în timpul îngrijirii medicale. De asemenea, păstrați cel puțin o distanță de 1 metru de alte persoane și evitați să atingeți suprafețele cu mâinile. Acest lucru se aplică adulților și copiilor.

Există tratamente pentru COVID-19?

Oamenii de știință din întreaga lume lucrează pentru a găsi și dezvolta tratamente pentru COVID-19.

Îngrijirea optimă de susținere include oxigenul pentru pacienții grav bolnavi și cei care sunt expuși riscului de boli severe și suport respirator mai avansat, cum ar fi ventilația pentru pacienții bolnavi grav.

Dexametazona este un corticosteroid care poate ajuta la reducerea perioadei de timp pe un ventilator și la salvarea vieții pacienților cu boli grave și critice. Ea nu este utilă la pacienții fără simptome grave.

Rezultatele analizate de către OMS au indicat faptul că regimurile de remdesivir, hidroxiclorochină, lopinavir / ritonavir și interferon par să aibă un efect redus sau deloc asupra mortalității la 28 de zile sau asupra evoluției spitalicești a COVID-19 la pacienții spitalizați.

Nu s-a demonstrat că hidroxiclorochina sau ivermectina oferă vreun beneficiu pentru tratamentul COVID-19.

Micronutrienții, precum vitaminele D și C și zincul, sunt esențiale pentru un sistem imunitar care funcționează bine și joacă un rol vital în promovarea sănătății și a bunăstării nutriționale.Dar nu în exces! În prezent, nu există îndrumări medicale serioase privind utilizarea suplimentelor de micronutrienți sau vitamine ca tratament al COVID-19.

Nu există alimente care previn sau vindecă COVID-19. Nici ardeiul iute, nici lămâile, nici piperul, nici usturoiul, nici alcoolul. Apa de gură (cu alcool sau fără) poate fi un element de igienă orală util. De asemenea, spălatul. DAR dezinfectații nu sunt pentru uz intern! Ei sunt cel mult (unii) pentru uz extern, sau pentru curățarea obiectelor.

OMS nu recomandă automedicația cu niciun medicament, inclusiv antibiotice, ca prevenire sau tratament pentru COVID-19. Majoritatea medicamentelor pot avea efecte secundare, inclusiv cele comune precum aspirina sau paracetamolul. În special dacă nu sunteți bolnavi, nu e recomandabil să le luați fără indicația medicului dumneavoastră „ca să preveniți boala”. OMS coordonează eforturile pentru a dezvolta tratamente pentru COVID-19 și va continua să ofere informații noi pe măsură ce acestea vor fi disponibile.

Sunt antibiotice eficiente în prevenirea sau tratarea COVID-19?

Antibioticele nu acționează împotriva virusurilor; ele acționează doar asupra infecțiilor bacteriene. COVID-19 este cauzat de un virus, astfel încât antibioticele nu funcționează. Antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament al COVID-19.

În spitale, medicii vor folosi uneori antibiotice pentru a preveni sau trata infecțiile bacteriene secundare care pot fi o complicație a COVID-19 la pacienții grav bolnavi. Acestea trebuie utilizate numai conform indicațiilor medicului pentru tratarea unei infecții bacteriene.

Măștile de protecție sunt utile? Când?

Măștile de protecție comune, care se găsesc de obicei în magazine și farmacii, opresc picăturile și particulele mai mari din respirație – cele în care virusul se poate afla cel mai des. Măștile sunt de aceea eficiente în oprirea transmisiei virusului – dar nu 100%, deoarece ele nu opresc particule mai mici, între care se pot afla din nou și unele de virus. Măștile sunt cel mai de folos atunci când aveți interacțiuni scurte cu cineva.

Dacă stați într-un spațiu închis alături de altcineva într-o zonă în care este posibil să mai circule COVID-19, este recomandabil să aeriți des. Altfel, atmosfera se va satura cu particule pe care masca simplă nu reușește să le capteze – și asta va reduce semnificativ gradul de protecție pe care vi-l oferă.

Normele curente spun că masca nu este obligatorie în spații închise dacă toți cei prezenți sunt vaccinați. A o folosi însă nu este nici atunci o greșeală.

Nu trebuie să purtăm măști atunci când facem mișcare, deoarece transpirația poate face masca să se ude mai repede, ceea ce face dificilă respirația și favorizează creșterea microorganismelor. Măsura preventivă importantă în timpul exercițiului este menținerea unei distanțe fizice de cel puțin un metru față de ceilalți. Observația legată de respirație e general valabilă, în orice situație și nu doar în timpul exercițiului fizic: schimbați măștile des, pentru că altfel aburii sau particulele din respirație, transpirația, umezeala din aer vor face să respirați mai greu prin mască și for favoriza acumularea de microbi pe ea.

Măștile de protecție nu blochează nici oxigenul nici dioxidul de carbon. Ele nu pot produce intoxicații cu dioxid de carbon. Totuși, purtarea lor reprezintă un element de discomfort, așa că nu este nevoie să le purtați atunci când sunteți singuri, la distanță mare de alții în aer liber, sau închiși într-o cameră bine aerisită. De asemenea, pot exista categorii de persoane (foarte rar!) cărora din motive medicale sau de dizabilități (ex., unele alergii, unele boli avansate ale plămânilor, unele probleme psihiatrice) purtarea măștii să nu le fie posibilă ori recomandată.

Pentru cei interesați, există diverse tipuri de măști, pe lângă cele tipic disponibile în magazine. De evitat în particular sunt măștile cu valvă: ele protejează persoana care le poartă, dar nu filtrează deloc aerul expirat – deci nu opresc deloc transmiterea virusului de la o persoană infectată.

Există vaccin pentru COVID-19?

Da. Primul program de vaccinare în masă a început la începutul lunii decembrie 2020. Au fost administrate cel puțin 13 vaccinuri diferite. Campaniile au început în 206 țări/teritorii. Până la 10.09.2021, 41,5% din populația mondială a primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19. La nivel global au fost administrate 5,64 miliarde de doze. Doar 1,9% dintre persoanele din țările cu venituri mici au primit cel puțin o doză.

Vaccinul Pfizer / BioNtech Comirnaty a fost listat pentru Lista de utilizare de urgență a OMS (EUL) la 31 decembrie 2020. Pentru vaccinurile SII / Covishield și AstraZeneca / AZD1222 (dezvoltate de AstraZeneca / Oxford și fabricate de Serum Institute of India și respectiv SK Bio) a fost acordat EUL la 16 februarie. Janssen / Ad26.COV 2.S dezvoltat de Johnson & Johnson, a fost listat pentru EUL la 12 martie 2021. Vaccinul Moderna COVID-19 (ARNm 1273) a fost listat pentru EUL la 30 aprilie 2021, iar vaccinul Sinopharm COVID-19 (China National Biotec Group, CNBG) a fost listat pentru EUL la 7 mai 2021. Acestea sunt vaccinurile validate de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Pe lângă ele, există și altele – de exemplu din Rusia, China, Cuba.

Odată ce vaccinurile s-au dovedit sigure și eficiente, acestea trebuie aprobate de autoritățile naționale de reglementare, fabricate conform standardelor exacte și distribuite. OMS lucrează cu parteneri din întreaga lume pentru a ajuta la coordonarea etapelor cheie în acest proces, inclusiv pentru a facilita accesul echitabil la vaccinuri COVID-19 sigure și eficiente pentru miliarde de oameni care vor avea nevoie de ele. În România au fost aprobate vaccinurile validate la nivel UE – Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Johnson & Johnson.

Printre personalitățile care s-au vaccinat, demonstrând încrederea lor în aceste produse ale științei medicale, se numără lideri precum președinții SUA (cel actual, Joe Biden, dar și cei anteriori – Donald Trump, George Bush etc), toți cei 50 de guvernatori ai statelor membre SUA, Regina Elisabeta, lideri religioși precum Papa Francisc, Patriarhul Ortodox Bartolomeu sau Dalai Lama, vedete precum Sir David Attenborough, Judi Dench, Jennifer Aniston, Arnold Schwarzenegger, Ryan Reynolds, Greta Thunberg, Dwayne “The Rock” Johnson, Morgan Freeman, Stephen King.

Am imunitate. Mă mai pot infecta? Mai pot transmite?

Persoanele care au avut COVID-19 sunt în general imune. La fel și cele vaccinate. DAR această imunitate scade în timp (la persoanele imunocompromise – cazuri foarte rare – scade chiar foarte repede) și nu este perfectă. Aceste persoane au deci șanse MULT mai mici de a contacta boala, MULT mai mici de a o transmite mai departe și MULT mai mici de a dezvolta simptome severe – chiar și dacă e vorba de “tulpinile noi”. Pentru că această imunitate nu este perfectă, sunt încă recomandate măsuri de protecție precum distanțarea sau purtarea măștii.

Am avut COVID-19. Mă mai vaccinez?

Ar trebui să vă vaccinați chiar dacă ați avut deja COVID-19, deoarece:

Datele de până acum nu au arătat încă exact cât timp sunteți protejat de reinfectare sau de infectare cu noi tulpini.

Vaccinarea vă ajută să vă protejați chiar dacă ați avut deja COVID-19.

Oamenii beneficiază de o protecție mai bună prin vaccinarea completă în comparație cu faptul că au avut COVID-19. Un studiu a arătat că persoanele nevaccinate care au avut deja COVID-19 au o probabilitate de peste 2 ori mai mare decât persoanele complet vaccinate să se infecteze din nou cu COVID-19.

Dacă ați fost tratat pentru COVID-19 cu anticorpi monoclonali sau plasmă convalescentă, ar trebui să așteptați 90 de zile înainte de a primi un vaccin COVID-19. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteți sigur ce tratamente ați primit sau dacă aveți mai multe întrebări despre administrarea unui vaccin COVID-19.

Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți antecedente de sindrom inflamator multisistem la adulți sau copii (MIS-A sau MIS-C), luați în considerare întârzierea vaccinării până când vă reveniți după ce ați fost bolnav și timp de 90 de zile după data diagnosticării MIS-A sau MIS-C. Aflați mai multe despre considerațiile clinice ale persoanelor cu antecedente de MIS-A sau MIS-C.

Experții încă învață mai multe despre cât timp protejează vaccinurile împotriva COVID-19 în condiții reale.

Medicația înainte de vaccin

Pentru majoritatea oamenilor, nu se recomandă evitarea, întreruperea sau întârzierea medicamentelor pentru afecțiunile medicale preexistente în timpul vaccinării COVID-19. Cu toate acestea, furnizorul dvs. de asistență medicală ar trebui să vă vorbească despre ceea ce se știe în prezent și nu se știe despre eficacitatea administrării unui vaccin COVID-19 atunci când luați medicamente care suprimă sistemul imunitar.

Nu este recomandat să luați medicamente fără prescripție medicală – cum ar fi ibuprofen, aspirină sau acetaminofen – înainte de vaccinare pentru a încerca să preveniți efectele secundare legate de vaccin. Nu se știe cum aceste medicamente ar putea afecta buna funcționare a vaccinului. Cu toate acestea, dacă luați aceste medicamente în mod regulat din alte motive, trebuie să continuați să le luați înainte de a vă vaccina. De asemenea, nu este recomandat să luați antihistaminice înainte de a primi un vaccin COVID-19 pentru a încerca să preveniți reacțiile alergice.

Dacă aveți întrebări cu privire la medicamentele pe care le luați, discutați cu medicul dumneavoastră sau cu furnizorul dumneavoastră de vaccinare.

Înainte și după vaccinare pot prezenta probleme unele proceduri medicale?

Cele mai multe proceduri medicale de rutină sau screening pot fi efectuate fără probleme înainte sau după administrarea unui vaccin COVID-19. Acestea pot include: prelucrarea de rutină a sângelui, proceduri dentare, scanări CT (cunoscute și ca scanări CAT sau tomografie computerizată) cu sau fără colorant de contrast IV, ECG (electrocardiograme), teste de stres cardiac (cunoscute și sub numele de teste de toleranță la efort sau teste de bandă de alergat) cu sau fără colorant radiografic, colonoscopii, ecografii, sau altele. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți întrebări sau nelămuriri cu privire la vaccinarea înainte sau după proceduri medicale de rutină sau examinări.

Dacă vi se face o mamografie și ați fost vaccinată recent pentru COVID-19, întrebați-vă medicul cât timp ar trebui să așteptați după vaccinare pentru a vă efectua mamografia. Persoanele care au primit un vaccin COVID-19 pot avea umflături la nivelul ganglionilor limfatici (limfadenopatie) la subraț, în apropierea locului în care au fost înțepați. Această umflare este un semn normal că corpul dumneavoastră se protejează împotriva COVID-19. Cu toate acestea, este posibil ca această umflare să provoace o citire falsă pe o mamografie. Unii experți recomandă să vă faceți mamografia înainte de a fi vaccinați sau să așteptați patru până la șase săptămâni după vaccinarea dumneavoastră.

Dacă ați suferit recent o intervenție chirurgicală, ați fost spitalizat sau ați avut o procedură care a necesitat anestezie sau dacă urmează vreunul dintre aceste evenimente, discutați cu medicul dumneavoastră despre administrarea unui vaccin COVID-19. Medicul dumneavoastră vă va ajuta să decideți când să vă vaccinați pentru a vă asigura că beneficiile vaccinării depășesc riscurile potențiale.

Mă pot contamina cu COVID-19 din vaccin?

Nu. Vaccinurile aprobate până acum pentru COVID-19 nu conțin virus, ci molecule mult mai simple. Nu te poți îmbolnăvi de COVID-19 de la ele și nu poți transmite altora de la ele nici COVID-19 nici altceva.

Vaccinurile COVID-19 afectează ADN-ul?

Nu, ele nu conțin ADN. Conțin ARN, care, în forma prezentă în vaccinuri, nu a fost demonstrat a ajunge la nucleul celulei adică la ADN-ul nostru, ca să-l poată modifica. De asemenea, important de notat, materialul vaccinurilor dispare relativ repede din organism, după ce activează sistemul imunitar.

Cipuri și radiații

COVID-19 nu are nicio legătură cu radiații (5G sau de alt fel), nici cu câmpuri magnetice. Vaccinurile împotriva COVID-19 nu conțin cipuri sau alte substanțe/dispozitive de control sau de spionaj.

Vaccinarea, COVID-19 și fertilitatea sau sarcina

Deși riscul general de îmbolnăvire severă este scăzut, gravidele și lăuzele prezintă un risc crescut de îmbolnăvire severă din cauza COVID-19 în comparație cu persoanele care nu sunt gravide. În plus, gravidele cu COVID-19 prezintă un risc crescut de naștere prematură și pot prezenta un risc crescut de alte rezultate adverse ale sarcinii, comparativ cu femeile însărcinate fără COVID-19.

Datele de până acum nu indică vreun efect negativ al vaccinării nici asupra fertilității nici asupra sarcinii. De asemenea, nici asupra alăptării sau copiilor nou-născuți cu părinți vaccinați.

Nu există nicio recomandare pentru testarea de rutină a sarcinii înainte de a primi un vaccin COVID-19. Dacă încercați să rămâneți gravidă sau doriți să rămâneți gravidă, nu trebuie să evitați să primiți un vaccin COVID-19. Persoanele care încearcă să rămână gravide nu trebuie să evite sarcina după vaccinarea COVID-19. Dacă rămâneți gravidă după ce ați primit primul vaccin cu un vaccin COVID-19 care necesită două doze, este recomandat să nu amânați a doua doză pentru a obține cât mai multă protecție posibil.

Printre efectele secundare ale vaccinării se numără febra. Febra de orice fel nu este recomandată pe parcursul sarcinii – așa că în astfel de cazuri se recomandă tratamentul cu paracetamol (dar numai în astfel de cazuri; tratamentul “preventiv” cu paracetamol nu folosește la nimic). Pentru alte efecte secundare, medical poate prescrie la fel ca la orice alta persoană ibuprofen, antihistaminice sau altele.

Studiile clinice pentru vaccinurile COVID-19 utilizate în prezent în Statele Unite nu au inclus persoanele care alăptează. Deoarece vaccinurile nu au fost studiate la persoanele care alăptează, sunt disponibile date limitate despre siguranța vaccinurilor COVID-19 la aceste persoane, asupra efectelor vaccinării asupra copilului alăptat, respectiv asupra producției sau excreției de lapte. Ceea ce toți știm deja este că vaccinurile COVID-19 nu pot provoca infecții nimănui, iar acestea sunt eficiente în prevenirea COVID-19 la persoanele care alăptează. Rapoarte recente au arătat că persoanele care alăptează și care au primit vaccinuri mRNA COVID-19 au anticorpi în laptele matern, care ar putea ajuta la protejarea bebelușilor lor. Sunt necesare mai multe date pentru a determina ce protecție pot oferi acești anticorpi bebelușului.

Cât de eficient e vaccinul?

Vaccinurile aprobate în România sunt foarte eficiente. Unele pornesc de la ~95% eficiență în prevenirea simptomelor grave – și mai mult pentru prevenirea decesului. Procentul diferă și în funcție de varianta (“tulpina”) de virus (de exemplu coboară spre 60% la AstraZeneca pentru tulpina Delta), dar până în prezent toate vaccinurile de la noi sunt eficiente.

Vaccinul este pentru oricine? Există excepții?

În România vaccinarea împotriva COVID-19 este aprobată pentru persoanele peste 12 ani. Pot exista excepții – adică persoane pentru care vaccinul este contraindicat. Ele sunt însă foarte puține!

Este contraindicat vaccinul pentru mine?

Medicul dumneavoastă și personalul de la centrul de vaccinare vă pot spune dacă e cazul. Dacă aveți antecedente de alergie la componentele vaccinului (medicii vor ști să întrebe care sunt ele), sau aveți anumite situații medicale aparte (foarte puține, dar există), ei vă pot recomanda să nu vă vaccinați.

Un cuvânt aparte despre persoanele cu sistemul imunitar slăbit din cauza unor boli cronice: în afara situațiilor special legate de operații recente sau de anumite medicații, în general pentru aceste persoane este cu atât mai mult necesară vaccinarea, pentru că altfel ele sunt încă și mai vulnerabile.

Dar efectele secundare ale vaccinului?

Orice medicament și orice vaccin poate avea efecte secundare. Vaccinurile împotriva COVID-19 au și ele astfel de efecte, dar foarte rar sunt ele serioase. Centrele de vaccinare și personalul medical care colaborează cu ele sunt pregătite pentru așa ceva. De aceea, printre altele, se cere să rămâneți 15-20 de minute la centru după vaccinare. O listă completă și indicații de urmat găsiți la adresa https://vaccinare-covid.gov.ro/reactii-adverse-post-vaccinale-indezirabile/

Vaccinul și religia

Nu știm ca vreunul dintre cultele religioase din România să se fi pronunțat oficial împotriva vaccinării COVID-19. Principalele culte au declarant că o sprijină. Dealtfel în România bisericile au fost tradițional promotoare ale vaccinării, încă înainte ca statul să o fi făcut – în secolul XIX de exemplu. Vaccinurile disponibile în prezent includ variante complet sintetice – deci cu nimic diferite ca principiu de paracetamol, aspirină etc, ceea ce le face acceptate de culte sau curente extrem de diverse, mergând până la cele cu filozofii de veganism și “non-violență” din Asia.

Este adevărat că unii membri ai diverselor culte din România s-au pronunțat împotriva vaccinării folosind ca motiv religia. Dar aceasta nu este poziția oficială a cultelor respective, iar în textele religioase de bază (de exemplu, diversele forme ale Bibliei) nu există poziții împotriva vaccinurilor sau medicamentelor în general. Așadar, pozițiile anti-vaccin ale dânșilor sunt nu doar contrare pozițiilor oficiale ale bisericii respective, ci și în esență mai degrabă personale decât inspirate de religie.

Ar trebui să îmi fie teamă de COVID-19?

Nu. Teamă, nu. Mai ales că aveți la dispoziție vaccinul. Precauția este însă înțeleaptă. Marea majoritate a oamenilor nu au de suferit, sau eventual doar puțin, de pe urma COVID-19. Totuși, chiar dacă nu vă afectează COVID-19, se poate să îl transmiteți unora mai puțin rezistenți.

Totuși, parcă se și exagerează, nu?

Așa este, uneori. Noi am prezentat aici faptele seci. COVID-19 e o boală reală, iar vaccinarea e deocamdată singura cale de a o opri.

Sunt la mijloc și alte interese?

Probabil, ca întotdeauna, pe lângă evenimentele importante găsiți și greșeli, corupție, manipulări politice, lupta pentru dominație mondială sau cine știe câte altele. Noi am prezentat aici faptele la care ne pricepem: COVID-19 e o boală reală, iar vaccinarea e deocamdată singura cale de a o opri.

Dar cineva în care am încredere contrazice ce scrie pe această pagină…

Se poate. Noi vă stăm la dispoziție cu dovezi verificabile (de exemplu la adresele de mai jos). Ne puteți scrie de asemenea pentru informații și dovezi suplimentare la adresa radu.silaghi@ubbcluj.ro. Poate că apoi citind cu atenție veți vedea că nu ne contrazicem. Poate ne veți corecta informațiile. Sau poate în parte greșea persoana în care aveați dvs. încredere. Se poate întâmpla oricui; doar pentru că ai o informație incompletă sau greșită, nu înseamnă că ești mai puțin bun decât alții sau de mai puțină încredere. Încrederea se câștigă în multe feluri și noi aici nu suntem la concurs de popularitate. Încercăm doar să dăm informații verificate și – sperăm – utile.

În concluzie, mă vaccinez sau nu?

Sfatul nostru este da, după ce ați discutat cu medicul dumneavoastră și cu medicii de la centrul de vaccinare ca să verifice că sunteți eligibili. Pe scurt, vaccinurile sunt eficiente și sigure. Noi, autorii acestei pagini, suntem vaccinați.

Surse informații:

https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/question-and-answers-hub/q-a-detail/coronavirus-disease-covid-19

https://www.cebm.net/covid-19/covid-19-what-proportion-are-asymptomatic/

https://ourworldindata.org/covid-vaccinations

https://www.gov.uk/government/publications/face-coverings-when-to-wear-one-and-how-to-make-your-own/face-coverings-when-to-wear-one-and-how-to-make-your-own

https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/advice-for-public/myth-busters

https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/prevent-getting-sick/how-covid-spreads.html

https://www.medlife.ro/studiu-cercetare/studiu-privind-raspunsul-imun-post-vaccinare

www.facebook.com/UnivBabesBolyai/videos/414819896223393

www.facebook.com/UnivBabesBolyai/videos/310425793564619

www.ubbcluj.ro/ro/infoubb/covid19/deciziiubb/Ghid_UBB.pdf

www.facebook.com/UnivBabesBolyai/videos/2434827436814086