Şcoli de Cercetare de Excelenţă la Universitatea Babeş-Bolyai

1. Introducere

Activitatea universitară este una complexă, care presupune din partea celui care o practică patru demersuri diferite, în ponderi variate de la un domeniu ştiinţific la altul: (1) cercetare ştiinţifică; (2) activitate didactică; (3) servicii profesionale/de specialitate; (4) activităţi administrative. Toate aceste activităţi sunt importante şi împreună dau performanţa şi forţa unei instituţii de învăţământ superior moderne şi marchează profilul cadrului didactic în perioada contemporană. În analizele de specialitate activitatea de cercetare ştiinţifică este factorul care face diferenţa de performanţă şi vizibilitate între instituţiile de învăţământ superior, contribuţia la cunoaştere prin cercetarea ştiinţifică catalizând toate celelalte activităţi.
Universitatea Babeş-Bolyai este o universitatea complexă. În timp ce unele compartimente (ex. catedre/departamente) excelează în activitatea ştiinţifică, alte compartimente excelează în activitatea didactică, administrativă sau cea de servicii. Altele, nu excelează în nimic.

2. Obiective

Identificarea Şcolilor de Cercetare de Excelenţă ale UBB care îi asigură un avantaj competitiv în ţară şi străinătate, transformând-o într-un pol de excelenţă naţională şi internaţională în domenii ţintă. Aşadar, scopul nu este identificarea tuturor şcolilor de cercetare din UBB ci doar a acelor de cercetare de excelenţă care asigură an avantaj competitiv UBB la nivel naţional şi internaţional. Se va urmări identificarea unei şcoli de maximă reprezentativitate pentru un domeniu ţintă.

3. Criterii pentru definirea Şcolilor de Cercetare de Excelenţă

Activitatea de cercetare la UBB se face în unităţi de cercetare diverse precum catedre, departamente, centre şi institute de cercetare în forme individuale sau în echipă (ex. şcoli doctorale, programe post-doctorale, echipe de cercetare). Din toată această activitate importantă de cercetare la nivelul UBB doar o anumită parte este de excelenţă. Cercetarea devine de excelenţă dacă asigură UBB-ului un avantaj competitiv în ţară şi străinătate, transformând-o astfel într-un pol de excelenţă naţională şi internaţională în domenii ţintă.
O şcoală de cercetare se constituie în jurul unei personalităţi marcante în cercetare. Criteriile, selectate după un set de bune standarde internaţionale, care definesc o şcoală de cercetare de excelenţă sunt:
Criteriul 1: Prestigiul Conducătorului de Şcoală
Şcoala de cercetare trebuie să fie condusă de un profesor şi/sau conferenţiar, activi profesional. Conducătorul de şcoală de cercetare trebuie să fie o personalitate cu prestigiu ştiinţific a cărui operă să fie recunoscută naţional şi internaţional. Este important ca şeful de şcoală să fie printre cei mai reprezentativi profesionişti în domeniu la nivel naţional şi să fie unul dintre actorii recunoscuţi în domeniu la nivel internaţional. Este inacceptabil ca cineva să fie considerat conducător de şcoală de cercetare de excelenţă într-un domeniu ţintă în condiţiile în care el nu este recunoscut ca un actor important în cercetarea internaţională din domeniu şi nu reprezintă unul din vârfurile domeniului la nivel naţional. Prestigiul conducătorului de şcoală este operaţionalizat prin:

• Premii internaţionale de prestigiu (ex. Field Medal, Premiul Herder etc.), calitatea de membru (sau „reviewer” frecvent/permanent) în colective editoriale ale revistelor indexate ISI, profesor invitat (”visiting professor”) la universităţi din top 500 şi/sau calitatea de membru în conducerea asociaţiilor internaţionale de profil;
• Citări în sistemul ISI ale publicaţiilor proprii; indicele Hirsch (vezi Ball, 2005; Bormann & Daniel, 2005), care combină numărul de publicaţii ISI cu numărul de citări al acestora, este un indicator relevant şi obiectiv pentru impactul în comunitatea profesională a unui cercetător (spre exemplu, un indice Hirsch de 5 ar arăta ca autorul are cel puţin 5 articole ISI, fiecare având cel puţin 5 citări). Deşi valoarea indicelui Hirsch variază în funcţie de domeniu – fiind mai mic în ştiinţele socio-umane şi mai mare în cele exacte -, pentru a avea un impact minim în comunitatea profesională, indicele Hirsch trebuie să fie mai mare ca 1;
• Lucrările principale care îl definesc la nivel internaţional îl au ca prim autor (sau corresponding autor), ceea ce arată rolul său major în respectiva contribuţie la cunoaştere.
  

Criteriul 2: Capacitatea Conducătorului de Şcoală de Cercetare de a organiza şi mentora echipe/unităţi de cercetare
Conducătorul de şcoală de cercetare trebuie să conducă o unitate de cercetare (ex. centru, institut) acreditată, în cazul prezentei analize, de UBB şi/sau de către CNCSIS. Unitatea trebuie să deruleze granturi (unele granturi trebuie să-l aibă ca director pe conducătorul şcolii de cercetare de excelenţă) şi să aibă membri şi/sau colaboratori internaţionali de prestigiu. În echipa de cercetare trebuie să fie incluşi, pe lângă cercetători deja consacraţi şi doctoranzi, postdoctoranzi şi/sau cercetători tineri în formare.
Criteriul 3: Contribuţia la Dezvoltarea Cumulativă a Cunoaşterii asupra unui Domeniu de Cercetare.
Trebuie să existe din partea şcolii de cercetare de excelenţă, pe parcursul mai multor ani, o contribuţie la o dezvoltare cumulativă a cunoaşterii asupra unor teme de cercetare relevante, prin publicaţii internaţionale - de dorit şi cu colaborări internaţionale -, publicaţii care să fie apoi citate de alţi autori internaţionali cu referinţă pentru domeniul în care activează şcoala.

4. Şcoli de Cercetare de Excelenţă la UBB

Prin prisma criteriilor menţionate la punctul 3, UBB se prezintă în momentul actual cu un număr important de Şcoli de Cercetare de Excelenţă. Înainte de a le prezenta trebuie făcute însă câteva precizări fundamentale. Astfel, în afara conducătorilor de şcoli de cercetare de excelenţă menţionate mai jos, există în UBB un număr mare de cercetători de excepţie. Aceştia: (1) fie fac parte din şcolile de cercetare menţionate mai jos; (2) fie nu au dezvoltat încă o şcoală de cercetare preferând să lucreze individual sau ca membri în şcoli conduse de alte personalităţi naţionale sau internaţionale; (3) fie, deşi au dezvoltat o şcoală de cercetare, în prezent ea este mai puţin reprezentativă în domeniul de bază decât cele descrise mai jos. Pentru a identifica aceşti cercetători de excepţie ai UBB vezi la www.ad-astra.ro lista domeniilor în care UBB excelează (este pe primele locuri în ţară); ca urmare a prezenţei acestor cercetători de excepţie este posibil ca în următorii ani să apară la UBB noi şcoli, în jurul unor cercetători de marcă.
În plus, există şcoli de cercetare care deşi ar fi întrunit criteriile pentru excelenţă nu mai sunt active în acest moment al analizei (ex. conducătorul de şcoală s-a pensionat).

ŞTIINŢE EXACTE ŞI ALE NATURII

* Indicele Hirsch este trecut cu aproximaţie deoarece este posibil ca autorii să fi publicat articole cu afilieri diferite decât cele ale UBB.

• BIOLOGIE (Genetică): Octavian POPESCU
  • Prof. univ. dr., „visiting professor” la universităţi din top 500
  • Membru al Academiei Române; indicele Hirsch – aprox. 17
  • Director al Centrului de Biologie Moleculară
  • Şcoală Doctorală: Genetică
    
• CHIMIE* (Chimie anorganică şi organometalică): Ionel HAIDUC
  • Prof. univ. dr., „visiting professor” la universităţi din top 500
  • Preşedintele Academiei Române; indicele Hirsch – aprox. 30
  • Director al Centrului de Chimie Organometalică şi Supramoleculară
  • Şcoală Doctorală: Chimie anorganică şi organometalică
    *La chimie există un potenţial crescut pentru dezvoltarea rapidă a unor şcoli noi de cercetare de excelenţă în jurul profesorilor Ioan SILAGHI-DUMITRESCU, Cristian SILVESTRU şi Cătălin POPESCU precum şi ai altor foşti elevi şi colaboratori ai profesorului Ionel HAIDUC. De asemenea, dacă considerăm ingineria chimică în sine, există o şcoală de cercetare în jurul profesorului Şerban AGACHI.
    
• FIZICĂ* (Fizica stării condensate): Ioan ARDELEAN & Simion ŞIMON
  • Prof. univ. dr./Prof. univ. dr., „visiting professors” la universităţi din top 500
  • Reviewers permanenţi pentru Journal of Non-Crystallized Solids; indicele Hirsch – aprox. 11/7
  • Director al Institutului de Fizică/Director al Institutului de Cercetări Experimentale Interdisciplinare
  • Şcoală Doctorală (Ioan Ardelean/Simion Şimon) şi Program Postdoctoral (Simion Şimon): Fizica stării condensate
    *La fizică o şcoală de cercetare de excelenţă a fost condusă de prof. univ. dr. Emil BURZO (indicele Hirsch – aprox. 23), membru al Academiei Române, în prezent profesor consultant la UBB şi există un potenţial crescut pentru dezvoltarea rapidă a unor noi şcoli de cercetare de excelenţă în jurul profesorilor Onuc COZAR şi Aurel POP. De asemenea se conturează o şcoală de cercetare de excelenţă în fizica computaţională în jurul profesorilor Zoltan NEDA şi Titus BEU.
    
• GEOLOGIE* (Paleontologie-Stratigrafie): Ioan BUCUR
  • Prof. univ. dr., „visiting professor” la universităţi din top 500
  • Reprezentant pentru România al European Paleontological Association; indicele Hirsch – aprox. 5
  • Director al Centrului de Cercetări Geologice Integrate
  • Şcoală Doctorală: Paleontologie Stratigrafie
    *La geologie (mineralogie) există un potenţial crescut pentru dezvoltarea rapidă a unei noi şcoli de cercetare de excelenţă în jurul profesorului Bogdan ONAC.
• INFORMATICĂ (Inteligenţă artificială): Dumitru Dan DUMITRESCU
  • Prof. univ. dr., „visiting professor” la universităţi din top 500
  • Reviewer permanent pentru International Journal of Intelligent Systems; International Journal of Engineering Science; Information Sciences; indicele Hirsch – aprox. 4
  • Director de echipe de cercetare în granturi naţionale şi internaţionale
  • Şcoală Doctorală: Informatică
    
• MATEMATICĂ* (Matematică aplicată): Radu PRECUP
  • Prof. univ. dr., „visiting professor” la universităţi din top 500; indicele Hirsch – aprox. 4
  • Director al Centrului de Operatori Neliniari şi Ecuaţii Diferenţiale
  • Şcoală Doctorală: Matematică (Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale)
    * La matematică există un potenţial pentru dezvoltarea unei şcoli noi de cercetare de excelenţă în jurul profesorului Andrei MĂRCUŞ. Atenţie însă: în general, matematica din cadrul UBB trebuie să facă mai multe eforturi pentru a se impune la nivel naţional, fiind mult în urma Universităţii Bucureşti.
    

ŞTIINŢE SOCIO-UMANE*

• FILOSOFIE (Filosofie contemporană-Logică-Teoria argumentării): Andrei MARGA
  • Prof. univ. dr., „visiting professor” la universităţi din top 500
  • Premiul Herder; indicele Hirsch – 2
  • Director al Institutului de Cercetări Europene
  • Şcoală Doctorală: Filosofie contemporană
• PSIHOLOGIE (Clinică-Psihoterapie): Daniel DAVID
  • Prof. „Aaron T. Beck” univ. dr., „visiting professor” la universităţi din top 500
  • Premiul Albert Ellis, SUA; indicele Hirsch – 5
  • Director al International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Applied Mental Health
  • Program postdoctoral: Psihologie clinică şi psihoterapie cognitivă
    *În domeniul ştiinţelor socio-umane există un potenţial crescut pentru dezvoltarea rapidă a unei noi şcoli de cercetare de excelenţă în lingvistica teoretică-generativă-comparată în jurul profesorului Ştefan OLTEAN, în psihologia cognitivă în jurul profesorului Mircea MICLEA şi, în viitor, a unei şcoli de cercetare în ştiinţe politice în jurul conferenţiarului Gabriel BĂDESCU.

5. Concluzii şi discuţii.

La o analiză atentă se observă că şcolile de cercetare de excelenţă active în prezent la UBB se suprapun peste şi continuă tradiţia transilvană existentă şi asumată oficial de UBB (vezi la www.ubbcluj.ro); acest lucru este o validare a rezultatelor obţinute în identificarea şcolilor actuale de cercetare de excelenţă din UBB, ştiut fiind faptul că universităţile tind să-şi continue şi să-şi menţină punctele tari într-un domeniu în care excelează. Astfel, există următoarele relaţii între prezentul la UBB şi tradiţia recunoscută şi asumată:

• Şcoala de cercetare de excelenţă în biologie – Tradiţia recunoscută: Alexandru BORZA, Peterfi ISTVAN, Emil RACOVIŢĂ;
• Şcoala de cercetare de excelenţă în chimie – Tradiţia recunoscută: Raluca RIPAN;
• Şcoala de cercetare de excelenţă în fizică – Tradiţia recunoscută: Gyula FARKAS, Augustin MAIOR;
• Şcoala de cercetare de excelenţă în geologie – Tradiţia recunoscută: Emil RACOVIŢĂ;
• Şcoala de cercetare de excelenţă în matematică – Tradiţia recunoscută: Lipot FEJER, Alfred HAAR, Gheorghe ŢIŢEICA şi Petre SERGESCU;
• Şcoala de cercetare de excelenţă în filosofie – Tradiţia recunoscută: Alstedtius (Ioan Henric ALSTED), Eugeniu SPERANŢIA;
• Şcoala de cercetare de excelenţă în psihologie – Tradiţia recunoscută: Nicolae MĂRGINEANU.

De asemenea tradiţia spre interdisciplinaritate a UBB, reprezentată de BRASSAI Samuel, este reflectată clar prin interdisciplinaritatea promovată în cadrul Institutului de Cercetări Interdisciplinare care reuneşte principalele şcoli de cercetare de excelenţă din ştiinţele exacte şi ale naturii identificate mai sus.
Ancorarea UBB în dinamica cercetării actuale este reflectată de prezenţa şcolii de cercetare în informatică pentru care, de înţeles ţinând cont de noutatea domeniului, nu exista o tradiţie la nivelul UBB.
Din păcate tradiţia din lingvistică reprezentată de Sextil PUŞCARIU, deşi continuată şi consistentă la UBB, nu este astăzi una care să se constituie într-o şcoală de cercetare de excelenţă, deşi există un astfel de potenţial în jurul profesorului Ştefan OLTEAN, printre puţinii profesori de la UBB din acest domeniu care are publicaţii internaţionale indexate ISI.
Rezultatele obţinute sugerează următoarele politici la nivelul UBB:
(1) Susţinerea şcolilor de cercetare de excelenţă identificate, prin alocare directă de resurse (ex. spaţiu, resurse financiare etc.).
(2) Lipsa unei tradiţii într-un domeniu pare să nu susţină dezvoltarea unor şcoli de cercetare de excelenţă actuale. Aşadar, dacă UBB doreşte să devină un pol de excelenţă într-un domeniu de cercetare în care nu are tradiţie, pârghiile sugerate de prezenta analiză sunt: (a) să mizeze pe profesionişti deja consacraţi din ţară şi străinătate care să fie angajaţi la UBB şi care să implementeze noi şcoli de cercetare de excelenţă în domeniile respective; (b) identificarea profesioniştilor remarcabili din UBB - formaţi în regim de autodidact sau în şcoli de cercetare de excelenţă din ţară sau străinătate - din domeniile în care UBB doreşte să aibă excelenţă şi încurajarea şi susţinerea acestora pentru a dezvolta şcoli de cercetare de excelenţă.